Mersul la toaleta
Ce poate fi mai simplu decat sa mergi la toaleta? Pana si copiii mici sunt buni la asta. Ei bine, daca nu stiati, scaunul de toaleta este un calvar pentru organism, prin simplul fapt ca nu confera deloc pozitia corecta pentru nevoile noastre fiziologice. De la aceasta pozitie apar uneori hemoroizii, bolile intestinale, pentru ca intestinal gros nu se poate curata complet si corect, si asta, mai ales odata cu inaintarea in varsta. Si lucrurile stau cu atat mai rau, cu cat vasul de toaleta este mai inalt.
Cum procedam corect?
Si daca va intrebati de existenta unor studii legate de modul in care mergem la toaleta, aflati ca in 2003 s-a facut o cercetare care a studiat cele trei pozitii in care omul isi face nevoile: pe un scaun de toaleta inalt, pe unul jos si pe vine, cum se intampla, de exemplu, in cazul toaletelor turcesti sau al unor “facilitati” exclusiv ecologice ca boschetii sau copacii.
Medicii specialisti spun ca cea mai fireasca pozitie este cea pe vine: “Omul nu a fost structurat ca sa stea pe un scaun de toaleta, ci sa stea pe vine, in camp. Cand stai pe vas sau in picioare, se formeaza un unghi intre locul in care se afla materiile fecale si anus. Exista chiar un muschi care se contracta in momentul in care stam pe un scaun de toaleta sau in picioare, pentru a preveni diverse accidente. Statul pe vine, inchide acest unghi si organismul poate elimina corect reziduurile”
Spalatul
De la varste fragede suntem invatati ca trebuie sa facem dus fierbinte zilnic, cu foarte mult sapun si frecandu-ne eventual cu un burete ca sa scapam de microorganismele periculoase si sa avem o piele fina. Si daca nu te speli asa, s-a zis cu iesirile romantice in oras, avansarea in cariera si in general cu bunadispozitie.
Prin urmare: apa fierbinte, sapun si abrazivi cat cuprinde ca sa inlaturam stratul de celule moarte si coloniile de bacterii. Gresit, spun medicii dermatologi care atrag atentia asupra faptului ca tocmai acest strat protector al pielii, asemanator unei cruste ne apara de fapt de pericolele externe. Mai mult decat atat, spalatul excesiv nu ucide bacteriile, ci doar le muta dintr-un loc in altul, ceea ce inseamna ca o colonie de bacterii de pe picioare, poate ajunge pe maini, unde se poate dezvolta chiar mai bine. Este si motivul pentru care chirurgilor nu li se recomanda un dus inainte de operatie. Nici chiar sapunurile antibacteriene nu sunt eficiente, pentru ca bacteriile pot deveni si mai rezistente, iar utilizarea lor zilnica nu este indicata.
Cum procedam corect?
Nu ne mai spalam deloc si ne complacem in mirosuri care mai de care mai … naturale si de esenta tare, cum ar fi cel de … ceapa? Nicidecum! Ideea este sa pastram pe cat posibil acel strat de piele protector intact, asa cum orice fruct este protejat de propria coaja. Prin urmare, un dus pe zi este suficient si sub nicio forma buretii nu trebuie folositi pe post de smirghel.
Respiratia
Felicitari! Respirati, deci sunteti in viata. V-ati intrebat, insa, daca respirati corect?
"Inspirati adanc!" Cei mai multi dintre noi cand aud o astfel de “comanda” ridica umerii si scot pieptul inainte ca un porumbeii in calduri. Poate parea absolut normal sa ne folosim de piept atunci cand respiram, pentru ca este cel mai apropiat de plamani, ca doar nu o sa ne folosim de … coapse. Cu toate astea, muschii care trebui folositi in timpul respiratiei, diafragma adica, se afla sub plamani si mai aproape de abdomen. Atunci cand respiram prin piept, nu folosim decat partea superioara a plamanilor. In realitate, majoritatea vaselor de sange care transporta oxigenul sunt in partea inferioara a plamanilor si tocmai acestea sunt neglijate. Pentru ca atata energie pulmonara se pierde, primim mai putin oxigen si, ca rezultat, respiram mai repede decat a vrut natura.
Cum procedam corect?
Se pare ca din punct de vedere al respiratiei, bebelusii sunt mult mai destepti decat adultii. Bebelusii folosesc un tip de respiratie mai adanc, numit respiratie abdominala, care intareste diafragma si o foloseste la maximum. Pe masura ce ne maturizam, capatam un obicei total incorect de a respira. Din fericire, orice invat are si dezvat si, prin exercitii, se poate ajunge la o respiratie corecta.
Dormitul
Bun. Sa spunem ca mersul la toaleta e mai dificil decat pare si la fel spalatul sau respiratul. Dar ce o fi asa de greu sa te intinzi in pat si sa dormi? Si, totusi. De ce multi dintre noi se trezesc in timpul noptii si nu mai pot dormi pana dimineata, chinuiti tocmai de intrebarea “De ce nu pot sa dorm?”?
Ideea unui somn neintrerupt, de opt ore, care este cel mai bun pentru organism este una recenta. Inainte ca Thomas Edison sa inventeze becul, oamenii din zonele in care era intuneric mai mult de opt ore pe zi dormeau in reprize: intre trei si cinci ore de somn, dupa care stateau treji o ora si apoi iar dormeau cate trei pana la cinci ore. Ora de nesomn era folosita pentru meditatie, sex, fumat si in niciuncaz pentru intrebari existentiale despre insomnie.
Cum procedam corect?
Potrivit expertilor, daca ne trezim in timpul noptii, trebuie sa fim calmi si sa permitem organismului sa adorma in mod natural la loc. Daca facem asta, in loc sa ne autotorturam gandindu-ne ca suferim de vreo boala, nu vor fi resimtite efectele negative ale lipsei de somn a doua zi.
Spalatul pe dinti
Respiratia urat mirositaore e un mod prin care iti poti pierde prietenii. Nimeni nu vrea sa vorbeasca sau sa stea langa cineva care e certat cu periuta si cu pasta de dinti.
In fapt, obsesia noastra pentru spalatul pe dinti deterioreaza sanatatea orala. Intelepciunea traditionala, asa cum ne este ea insuflata cu bucurie la scoala, de la o varsta frageda, ne invata sa ne spalam pe dinti de doua ori pe zi, dupa mese. Asta are logica, atata vreme cat poti scapa de particulele de mancare ramase printre dinti si care duc la aparitia cariilor si iti transforma cavitatea bucata intr-o arma chimica.
Surpriza, insa! Gandirea este gresita! Stomatologii ne recomanda sa nu ne spalam pe dinti chiar imediat dupa fiecare masa. Motivul este ca aciditatea din mancare si bautura face ca smaltul dintilor sa se inmoaie, iar frecatul cu periuta imediat dupa masa distruge acest smalt si incetul cu incetul dintii devin vulnerabili in fata bacteriilor.
Cum procedam corect?
Studiile arata ca ata dentara este mult mai importanta decat periajul. Ata dentara chiar indeparteaza bacteriile care se strang ca ciorchinele pe dinti, fara sa scrijeleasca sau sa deterioreze in vreun fel invelisurile dintilor. Important nu este sa ne spalam de doua ori pe zi, ci sa lasam dintilor nostri timp ca sa-si revina dupa mesele acide.